Am ajuns sambata dimineata la Garana, dupa amiaza m-am inscris, am aflat si ca avem CIP, cu toate ca pe site nu era specificat nimic, ni s-a dat o foaie pe care ni se povestea ca daca-l pierdem platim 200 lei, ca era obligatoriu - NO CIP, NO TIME, ceva de genu.. si pozitia in care trebuia sa-l prindem (cea mai vulnerabila parerea mea - iar io l-am pus exact acolo c-am zis sa nu fie probleme dupaia, in fine).
Traseul mai lung si mai greu ca in editiile anterioare, insa frumos, m-am taiat la un moment dat pe traseu, iar cand m-am intalnit cu baietii - Nicu, Victor, Emil - care s-au hotarat sa abandoneze si culegeau veseli ciuperci, mi-a fost si mai greu sa continui... Mi-am revenit umpic cand in penultimul post de alimetare am vazut o gagica in spate :)) io plecam din post, ea ajungea. Mi s-a parut infernal de lunga "coborarea" de la ultimul post de alimentare, care de fapt era o curba de nivel pe langa un canal de apa acoperit. Pana la ultimul post m-am tot uitat la cip, dupaia am uitat de el, ca era obosita si vroaim sa ajung odata. Cand am ajuns la finish intr-un final, dupa 6 ore jumate (depasisem timpul limita) m-am dus sa intreb unde sa las cipul, mi-am luat tricoul (M de baieti, caci S nu mai era si cele de fete se terminasera, de toata jena parerea mea, ca doar ca inscrisesem pe site inainte...o sa-l port ca pijama sau il fac cadou). Cand sa dau cipul jos, ia-l de unde nu-i, mi-a cazut cerul in cap nu alta, am pornit inapoi pe traseu sa-l caut, insa eram obosita si nervoasa si nu aveam chef sa ma intorc 5 km, pana unde banuiesc eu ca l-am pierdut, asa ca m-am intors cumva resemnata. Nu aveam de gand sa platesc 200 de lei nici in ruptul capului... doar ca am prieteni si familie care au crezut ca sunt suparata ca ma descalifica si nu-mi dau locul 3 (pe care oricum nu trebuia sa-l iau, ca depasisem timpul). Eram nervoasa pe CIP-ul vietii, pe care oricum nu l-as fi luat daca era dupa mine. Cand am vazut ca si Daniela Dumitru e premiata la 80 km, cu toate ca depasise timpul, am zis ca organizatorii cu facut asta pentru ca oricum aveau premiile, si pentru incurajare (ea fusese singura concurenta de la 80 km, alergase vreo 25 km ca i s-a stricat bita - tot respectul).Berea de dupa
Mi-a lasat un gust amar concursul de anul asta:
- faza cu CIP-ul, care nu mi se pare necesar la un concurs cu 260 de concurenti in total. Plus ca faza cea mai tare e ca eu aveam timp la secunda trecut, ceea ce mi se pare dubios. Cand s-a dus sormea sa intrebe care-i treaba cu cip-ul, i s-a zis intai ca nu am timp, deci sunt descalificata. Sormea isteata si-a aruncat ochiul pe foaie si a vazut ca am timp. Prins cu faptul, tipul a zis ca daca nu platesc sunt descalificata, si nu mai pot participa la concursurile la care dau ei cip-urile. Bafta voua!
- faza cu tricoul mi s-a parut de 2 bani;
- comparativ cu anii trecuti organizareami s-a parut mai proasta. Taxele pentru concursuri sunt din ce in ce mai mari, asa ca macar tricou sa se dea pe masura, sa pot si eu sa-l port!
E singurul premiu de pana acum fata de care nu am nici o satisfactie, da nici una! Daca e s-o luam altfel, m-a costat de 4 ori mai mult concursul asta, fata de valoarea premiului, asta fara drum si mancare.
A trecut si asta, cu un gust amar si oftica, cu un traseu superb umbrit de tristetea de final. Asta e!
La intoarcere am trecut pe la biserica din Densus, realizata integral din piatra ;) foarte faina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu